Stiati ca

• Celebrul compozitor Gioacchino Rossini isi serba ziua de nastere… o data la 4 ani (era nascut pe 29 februarie) ?
• Acelasi Rossini l-a vizitat pe Beethoven, dupa care au si corespondat? Rossini l-a intrebat pe titanul simfoniei daca sa incerce sa compuna opera seria (“serioasa”, spre deosebire de opera bufa – comica – in care el excela). Beethoven i-a raspuns ca geniul lui se manifesta in opera bufa si sa ramana pe acest taram. Rossini i-a urmat sfatul, compunand in continuare lucrari geniale (Barbierul din Sevilla a fost terminata in 13 zile).
• Vienezul Franz Schubert nu a avut norocul lui Rossini. Cand si-a luat inima-n dinti si l-a cautat pe Beethoven, a ajuns prea tarziu…
• Rossini a trait 76 de ani, dar la varsta de 40 de ani a renuntat la muzica, dedicandu-se… cofetariei. Genialul compozitor si-a imaginat o gama intreaga de prajituri, pe care apoi le-a produs si… consumat (timp de 36 de ani!).
• Nemuritoarea simfonie cu coruri, devenita si imn al O.N.U., nu o ascultam exact asa cum a compus-o Beethoven (care la vremea aceea era complet surd)? Ea a fost retusata de Richard Wagner, dandu-i forma actuala.
• Ultimele proiecte ale lui Beethoven, nerealizate din cauza decesului, au fost: simfonia a zecea, o uvertura in memoria lui Bach si muzica pentru Faust de Goethe (chiar daca Goethe nu a fost multumit de uvertura Egmont compusa de Beethoven ca muzica de scena pentru tragedia sa. Marele poet, dramaturg si filosof considera piesa sa superioara muzicii beethoveniene. Proba timpului a dovedit, insa, contrariul…).
• Beethoven a sugerat intr-un mod genial ca muzica nu poate fi explicata in cuvinte: dupa ce i-a interpretat unui prieten sonata Appassionata, acesta l-a intrebat ce a vrut sa spuna cu aceasta muzica. Ca raspuns, Beethoven s-a reasezat la pian si i-a interpretat inca o data geniala lucrare, adaugand: “Asta am vrut sa spun!”. (Romain Roland spunea: “Daca as putea sa exprim in cuvinte ceea ce simt cand ascult muzica, muzica si-ar gasi in literatura un mare rival.”).
• Concertul nr. 1 pentru pian (cel in do major) de Beethoven este, de fapt… al doilea: cu Beethoven ca solist a avut loc intai prima auditie a concertului in si bemol major. Ulterior, compozitorul l-a revizuit (cred ca ar mai trebui revizuit o data…) si apare catalogat cu nr. 2.
• Acelasi fapt s-a petrecut cu cele doua concerte ale lui Chopin.
• La 11 ani, in 1822, Franz Liszt i-a cantat la pian lui Beethoven. Acesta, impresionat, l-a sarutat pe frunte pe viitorul virtuoz.
• Cele doua femei din viata lui Beethoven au fost verisoare? E vorba de contesele Therese von Brunswick (careia i-a dedicat sonata op.78 – Aurora, inspirat de dragostea sa pentru contesa) si Giulietta Guicciardi, o pustoaica de 16 ani, careia Beethoven i-a dedicat Sonata Lunii (inspirat, de asemenea de dragoste), dar care i-a refuzat cererea in casatorie.
• Schumann l-a invitat pe Brahms sa stea o perioada la el acasa? Acesta a acceptat generoasa oferta, dar “s-a servit” cu mai mult decat i s-a oferit: a avut o relatie cu Clara, sotia lui Schumann.
• Clara era o pianista cunoscuta (am ascultat concertul sau pentru pian, e un concert romantic interesant, dar nu se prea canta). Intr-o seara, familia Schumann a invitat niste cunostinte amatoare de muzica. Inainte de recitalul asteptat al Clarei, Robert s-a asezat la pian sa le cante si el ceva invitatilor. Acestia au ramas surprinsi: “Si sotul se pricepe la muzica?!”.
• Haendel era cunoscut in Italia ca faimosul saxon. Fiind in vizita in peninsula, Haendel canta cu o virtuozitate incredibila in piata din Venetia. Apropiindu-se, fara a sti de prezenta lui Haendel in piata, Domenico Scarlatti exclama: “Acesta nu poate fi decat faimosul saxon, sau insusi diavolul!”.
• Un elev al lui Beethoven, Ries, a observat in partitura cvartetului op. 18 nr. 4 al maestrului niste cvinte despre care stia ca nu sunt permise (cvinte paralele) si i-a atras atentia compozitorului. Acesta, surprins, a tunat: “Eu, Beethoven, le permit!!”. De altfel, el a “permis” multe lucruri “nepermise”, revolutionand arta muzicii din temelii, demonstrand ca orice regula este facuta pentru a fi incalcata, dupa ce a spus ce a avut de spus… Astfel, el a creat o simfonie in 5 parti (a sasea), sonate in doua parti (de ex. op. 90), un cvartet in sase parti (al 14 – lea, cel in do diez minor, op. 131), toate atinse serios de aripa geniului…
• Tema din finalul Eroicii apare inca in trei lucrari ale lui Beethoven: in variatiunile pentru pian op. 35 (interpretate genial de Sviatoslav Richter), muzica de balet Fapturile lui Prometeu (lucrare lipsita de traznetele si tunetele beethoveniene, dupa remarca oportuna a unui critic contemporan lui B.) si un contradans pentru pian.
• La sfarsitul partii a doua “Scena la parau” a Pastoralei beethoveniene maestrul a introdus un pasaj in care instrumentele imita privighetoarea, cucul si vrabia. Decizia a fost contestata de contemporani, care considerau, pe buna dreptate, ca muzica nu trebuie sa imite, ci sa redea modul cum se reflecta natura in constiinta compozitorului. Beethoven stia, evident, acest lucru – pe care, de altfel, l-a demonstrat elocvent de atatea ori – dar… “nu s-a putut abtine”.
• Beethoven a transcris pentru pian concertul sau pentru vioara, dandu-i numarul de opus 134 (o pauza intre cvartete…).
  L-am ascultat, suna ciudat, noi suntem obisnuiti cu versiunea pentru vioara.
• Cate simfonii a compus Ceaikovski? Stim ca ultima numerotata este a sasea, celebra Patetica, dar mai exista simfonia Manfred, o lucrare absolut geniala, dar din pacate rar interpretata. Lucrurile bune sunt scumpe la… auzire.
• In timp ce se afla la Paris, Chopin a aflat ca imperiul tarist a reprimat sangeros rascoala poloneza (compozitorul era in legatura cu miscarea revolutionara care avea ca ca scop eliberarea Poloniei de sub jugul tarist). La aflarea acestei vesti Chopin a compus celebrul sau studiu revolutionar. Deoarece acest studiu este strabatut de un profund sentiment patriotic, trezind sentimentul national (asemenea poemului Finlandia al lui Sibelius, devenit imn national) a devenit o adevarata arma impotriva ocupatiei rusesti, unindu-i pe polonezi impotriva Rusiei tariste. De aceea, Robert Schumann (care era si un talentat critic muzical) a scris ca muzica bardului polonez reprezinta veritabile “lovituri de tun ascunse intr-un buchet de flori”.
• Celebrul romancier Honoré de Balzac a scris o carte de… psihologie (Psihologia femeii). Totusi, el nu este apreciat in primul rand pentru adancimea analizei psihologice a personajelor, ci pentru subtilitatea cu care a analizat societatea contemporana.
• Eminescu era scund (sub 160 cm), musculos si bine legat. In intimitate ducea o viata de boem (fuma si arunca mucurile pe jos, mentinand un strat de mucuri si scrum pe podea). In societate, insa, era pedant, iesea foarte bine ingrijit, fapt care i-a atras porecla “boierul”. Era, asemenea lui Caragiale, mare amator de muzica, sufletul sau sensibil ne putand ramane indiferent la frumusetea muzicii. Shakespeare: “nu poti avea incredere intr-un om care nu iubeste muzica” – deoarece asta inseamna ca structura sa nu intra in rezonanta cu armonia.
• Beethoven era la fel de scund, musculos si bine legat ca Eminescu, numai ca in societate aparea la fel de neingrijit cum era in intimitate. Ii placea sa joace sah (pasiune pe care o avea si idolul sau – idol pana cand s-a incoronat ca imparat – Napoleon).
• S-ar putea crede, datorita problemelor de natura sexuala, ca iubirea lui Eminescu pentru Veronica era unilaterala. In realitate poeta era si ea indragostita de Mihai (“Miţu”), iar dupa disparitia acestuia a intrat intr-o manastire, in scurt timp stingandu-se si ea… (Nici marele prieten al poetului, Creanga, nu i-a supravietuit mult timp).
• Este inexplicabil cum la dezbaterea televizata Cine este cel mai valoros dintre romani? aproape toate raspunsurile nici nu aminteau de cel care ne-a daruit limba romana actuala si care a reusit sa trezeasca sufletul adormit in fiecare dintre noi prin poeziile sale unice. Nimeni nu neaga valoarea unui Titulescu, Iorga sau Stefan Cel Mare, dar totusi, printre aceste stele stralucitoare se afla un luceafar…